Ciucas Training

Cand : 28 mai

Unde: muntii Ciucas

Cine: Eu si Bogdan, Mihai si Catalina (parte organizatorica a Ciucas Trail Running), Clara, Ionut si prietena lui (nu mai stiu cum o cheama, imi pare rau) si un catelus

” Ce facem week-end-ul asta?” – „Mergem la munte, cum ce facem?”

Un mesaj primit de la Mihai ne face sa hotaram si unde mergem – antrenament in Muntii Ciucasului.

Ne trezim de dimineata, plecarea e la ora 6 si un pic. Ne luam constiincios bagajele, ne punem si sandwich-urile pregatite cu o seara inainte si la drum cu noi. Facem cunostinta cu Mihai, Cata si Georgiana care ne iau cu masina pana in localitatea Cheia unde ne oprim la sala de sport sa ii asteptam pe ceilalti.  Intre timp baietii stabilesc ce facem azi: vom merge pe traseul de semimaraton pana la cabana Ciucas, apoi ne intoarcem pe traseul de maraton pe care il vom parcurge in sens invers.

Lasam masina la pod, ne pregatim betele si la 10 si ceva plecam pe traseu.

dimineata, inaintea turei

Ni se alatura si cel de’al optulea membru al grupului, un catelus alb care avea sa mearga cu noi pana aproape de final.

La inceput alergam, si alergam si se termina repede platul. Imi amintesc traseul de anul trecut copacel cu copacel si imi mai amintesc cat de grea  mi s-a parut urcarea asta de la inceput. Acum e muult mai bine. Ajungem repede sus si alergam din nou. Copacii care ne faceau umbra  anul trecut in aceasta zona,  inlesnindu-ne astfel traseul, sunt acum doborati la pamant (nu toti, insa o mare parte). Astfel facem un pic mai multa miscare obligati fiind sa sarim peste trunchiurile de copaci. Ce imagine dezolanta!

Dupa inca o urcare mai scurta iesim intr-o poienita. Soarele arde, floricelele se intind peste tot, e numai bun un somn aici. Insa abia acum incepe partea grea a traseului – o urcare sustinuta pe cateva sute de metri. Incercam sa mentinem un ritm mai alert. Catelusul urca mai repede decat noi, apoi ne asteapta.

poienita

fuguta, fuguta

pe'aici tot inainte

catelusul curajos

Intr-un final se vede cabana Ciucas. Auzisem noi cum ca ar fi posibil sa se fi deschis si la gandul ca am putea bea o bere rece o luam deja la fuga. Privelistea aici e absolut superba, Muntele Rosu e aproape rosu , e prima data cand il vad asa si e minunat.  Dar cabana e inca inchisa asa ca facem cale intoarsa si ne hotaram sa inlocuim berea cu apa rece de la primul izvor. Pana acolo Clara isi foloseste apa ramasa pentru a-i potoli setea catelusului nostru care nu bause nimic pana aici. La izvor-picnic. Mancam, bem (apa), stam la taclale, ne bronzam, pierdem o gramada de timp.

Clara si catelusul

echipa

Apoi plecam si ne abatem de la traseul de maraton urmand sa coboram pe albia unui rau ascuns. Clara ne spune ca, spre deosebire de un rau secat, un rau ascuns exista pe sub rocile pe care noi calcam acum si e posibil sa iasa la suprafata in orice moment. Asa se si intampla cativa zeci de metri mai departe. Nu stiu ceilalti cum se simt insa mie imi place maxim pe’aici. Dar cum ce-i frumos se termina repede, lasam si noi rocile in spate si ne continuam drumul pe pamant, o zona de plat pe care din nou alergam. O vad pe prietena lui Ionut ca se opreste si ma opresc si eu ( nu de alta, dar oricum  nu mai puteam). Se opreste si Bogdan si ne asteapta, apoi o luam la pas. Pe ceilalti nu-i mai vedem in fata pana cand Ionut se indreapta spre noi alergand si tipand „Sus…repede, sus!!!” Ma gandesc „Minunat, ne alergam cu ursul acum” . Din fericire nu era ursul. Urcam repede panta din dreapta noastra si ne asezam cu spatele la zidul de piatra . Imediat apar si inamicii: o haita de caini de stana care se aseaza in rand la poalele pantei si ne latra . Ah, ce bine ca nu urca dupa noi. In spatele lor apar si oile si ciobanii care tin strans inca 2 caini. Asteptam sa treaca, apoi coboram si ne strigam catelusul care s-a speriat la randul lui mai tare decat noi si care disparuse in padure. Dar nu raspunde. Ne continuam drumul si din cand in cand intoarcem capul sperand ca ne vom zari prietenul alergand in spatele nostru. Nu il vedem asa ca ne rugam ca el sa stie drumul inapoi spre casa.

Dupa cateva minute de mers zarim inca o turma de oi si repede ne cocotam printre copacei. Ciobanii se uita ciudat la noi asa ca le explicam cum doar am dat in nas cu o haita de caini.  Insa unul ni se adreseaza : „aaa, dar noi nu avem caini, daca stiam va faceam semn mai din timp”.  Ne dam si noi jos intrebandu-ne cum de exista turma de oi fara caini si ne continuam drumul.

turmele care ne-au dat emotii

Pana cand intalnim traseul de maraton, drumul este insorit si plictisitor.  Apoi urcam partea care la inceput de concurs trebuie coborata, adica vreo 200-300 m, pana ce intalnim traseul de semimaraton. De’aici numa’ coboram si gata 32 de km. Ajungem la masini unde ne lasam rucsacii si betele si ne indreptam fuguta catre o pensiune unde urmeaza sa mancam si sa bem berea dupa care tanjeam inca de la Cabana Ciucas.

seara, dupa cursa

catelusii de la pensiune

Memorabila replica Clarei din aceasta tura : „Greu rau semimaratonul asta, sa-mi bag picioarele, iar trebuie sa ma bag la maraton.”

Multumim echipei Truly pentru ziua asta, in urma careia am ajuns si noi la concluzia ca turele lungi de antrenament pe munte sunt absolut necesare.

Innoptam la Romanesti (Prahova) de unde ne intoarcem a doua zi cu bicicletele pana in monotonul Bucuresti.

Cristina,

Anunțuri

2 gânduri despre “Ciucas Training

  1. Acelasi catel foarte simpatic s-a luat dupa mine sambata de la Cabana Ciucas pana in Cheia pe traseul de semi, la bariera l-a strigat un domn „Rexy, pe unde ai umblat?”, i-am spus de unde vine cu mine si nu a fost deloc surspins, cred ca face asta frecvent. 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s