Concediu: Day 1 – Lacul Bucura

Cand: 10 – 21 august 2011
Unde: Muntii Retezat, Muntii Fagaras, Sibiu si Geiger MTB
Cine: Bogdan si Cristina

Dezavantajul turelor scurte de weekend este faptul ca nu poti ajunge in muntii mai indepartati si nici nu poti face trasee mai lungi fara a te grabi sau a te intoarce luni dimineata la serviciu mort de oboseala. Pentru astfel de ture, in care vrei sa admiri peisajul, vrei sa faci poze si sa te plimbi exista zilele de concediu asa ca pentru vara lui 2011 ne-am propus o excursie pe cinste, doar eu si fata mea. Niciunul din noi nu mai fusese in muntii Retezat si niciunul din noi nu mai fusese pe varful Moldoveanu asa ca acestea au fost principalele obiective ale excursiei.  Mai mult de atat, aveam de gand sa facem traseele de creasta din Retezat, incluzand aici varfurile Peleaga, Papusa, Retezat, Bucura, Judele si sa vedem cat mai multe lacuri. Pentru Fagaras ar fi fost frumos daca reuseam parcurgerea crestei intre Negoiu si Moldoveanu iar ultima zi de concediu era rezervata concursului Geiger MTB de la Sibiu. Cu exceptia varfului Papusa am reusit sa facem tot ce ne-am propus iar voi, daca veti avea rabdare, o sa cititi ispravile noastre relatate pe zile, cat mai detaliate si cu cat mai multe poze 🙂

Day 1.
Traseu auto: Bucuresti – Pitesti – Sibiu – Sebes – Hateg – Ohaba de sub Piatra – Nucsoara – Carnic
Traseu perpedes: Carnic – Cabana Pietrele – Cabana Gentiana – Lacul Bucura (campare)

Plecarea din Bucuresti o dam la 6 fix asa cum cu greu reusim in alte ocazii, pe o ploicica mocaneasca iar primul popas il facem abia pe Dealul Negru sa mancam niste mici. Drumul continua conform cu specificatiile de mai sus si dupa ce iau si o amenda pentru nefolosirea luminilor de intalnire pe drumurile publice ajungem undeva in jurul orei 14.00 la Carnic unde lasam masina si ne pregatim de drum. Pentru cine vrea sa ajunga aici trebuie sa stie ca are doua posibilitati de a lasa masina: fie intr-un camping la intrarea in Carnic, pe stanga, pentru 5 ron pe zi fie putin mai in fata intr-o parcare mare, gratis. Spre surprinderea noastra, sunt foarte multi oameni pe aici asa ca ambele variante pot fi ok, noi am ales sa o lasam contra cost in camping la o tanti foarte dragutza. Pe drumul intre Nucsoara si Carnic se poate merge fara probleme cu masina desi este neasfaltat si plin de pietre insa pentru cei ce tin la masina va parea interminabil.. sunt doar 5 km.
Tinta noastra pentru prima zi este sa ajungem la lacul Bucura unde avem sa campam pentru urmatoarele 3 zile asa ca ne luam rucsacii in spinare si incepem usurel pe drumul plin de pietre ce, culmea, merge la cabana Pietrele. Urmam cuminti banda albastra spre cabana Pietrele si dupa circa 1 h ajungem la o bifurcatie: triunghi albastru in stanga spre Gentiana , banda albastra mergand mai departe la cabana.

Frumos pe aici

Trecem un podet peste un parau si in nici 10 minute avem sa ajungem in cea mai frumoasa padure pe care am vazuto pana acum,.. poze ! poze !… pfff.. nu iese in poze cat de frumos e aici !! Ne resemnam si continuam in urcare usoara spre Gentiana unde ajungem cam in 2h30′ de la plecarea din Carnic.

nice nice nice !!

Fetita pe drumul cel bun

Foarte multe cascade faine in Retezat

Din multe alte bloguri auzisem ca aici se gaseste cel mai bun ceai din Retezat, din pacate insa nu este facut focul, implicit no tea ! Cum nu am mai fost prin aceste locuri ne simtim nevoiti sa intrebam pe toata lumea cat estimeaza ca vom face pana la Bucura; pe indicator scrie 2h30-3h, un grup ne avertizase inainte insa ca nu avem timp sa ajungem sus pe cand cabanierul spune ca la cum mergem in 2 ore avem si cortul montat. Avand in vedere timpii estimati si convingerea ca pana la ora 20.00 ar trebui sa fim deja la caldurica in sacii de dormit (era ora 17.30) plecam mai departe in ciuda norilor amenintatori ce ne-au insotit toata ziua si a picaturilor de ploaie ce au inceput sa se simta. Incropim repede o pelerina de ploaie pentru izoprene si dai si urca si dai si urca.
Cam in 1h iesim undeva in gol alpin aproape de lacul Pietrele de unde dam cateva telefoane acasa si mergem mai departe in ideea ca urmatoarea sha sigur este cea din care va trebui sa coboram la lac. Drumul incepe sa urce din ce in ce mai mult (bine.. poate nu era drumul ci oboseala dupa o noapte cu 4 ore de somn, apoi 8 ore de condus pana acolo + 4 ore de drumetie cu un rucsac destul de greu cum nu am mai avut de mult). Mai mult decat atat incepe din nou sa picure din ce in ce mai tare… tare, adica cu grindina 🙂 vantul bate, ranile ma dor, vorba baladei populare. In cateva minute vremea se inrautatesete destul de rau si tot ce ne dorim este sa ajungem cat mai repede in saua Bucurei pentru a avea de unde cobori. Nu am pelerina pentru ca era nevoie de ceva sa apere izoprenele iar bucatile de gheata ma zgarie pe fata, vantul bate destul de tare si nici nu stim cat mai e pana sus… 5 secunde de panica. Cristinica nu se pierde cu firea si merge fara sa comenteze nimic ceea ce ne ajuta sa terminam totusi destul de repede urcarea si sa gasim indicatorul salvator… 30minute spre lacul Bucura.
si dai si coboara si dai si coboara.. vizibilitate undeva maxim 5-10 m noroc ca traseul pe aici este marcat cu ciuda, semne pe fiecare piatra si in 15-20 minute vedem primele corturi. Nu va pot descrie bucuria din acel moment… parca as fi descoperit America, nu lacul Bucura. Cu cat ne apropiam cu atat mai rasarea cate un cort, doua, trei… douazeci, treizeci… puzderieee !!! Din ingrijorarea ca nu mai ajungem la locul din campare trec in ingrijorarea ca nu gasim un loc de cort cat de cat protejat de vantul amenintator. Aici, in zona de campare, au fost ridicate de oameni adevarate cazemate pentru a proteja corturile de vantul naprasnic, avand in vedere ca e miercuri ma asteptam sa gasim si noi una libera insa se pare ca nu avem noroc. Dam rotocol de cateva ori si cum nu gasim nimic incercam sa ne puntem strategic, in mijlocul altor corturi, poate poate o fi bine… repet.. vantul bate cum n-am mai vazut vreodata, miscand chiar rucsacul lasat jos.
Pe moment nu realizez ca va fi un chin sa pun cortul asa ca ma apuc singur de el … noroc cu niste baietasi „need some help?”… mmm… bai, daca esti asa de gashca.. da.. as avea, de ce nu? si uite ca in nici un minut se strang cam 7-8 oameni dornici sa ma ajute. In mintea mea, cu gandul meu eram putin contrariat si nu stiam ce naiba se grabesc asa… stai frate usor, bem un paharel, spunem o gluma, mancam o aluna.. ca montam si dracia.. Noroc ca m-am dezmeticit repede… la cum batea vantul betele diagonale nu putea fi montate in nici un fel ce sa mai spunem de intreaga folie interioara care se facea parasuta la fiecare repriza de vant. Tam-nesam il vad pe unu din baieti putin mai agitat decat restul, cu un segment din betele diagonale si cu niste ochi mari !! „it broke”… futui, raspund eu mai rasarit; ma gandesc deja ca nu avem cum dormi asa si ca e posibil sa merg la salvamont sa-i rog sa ne gazduiasca, cineva din grup rosteste aproape imediat cu voce tare gandul meu de parca m-ar fi auzit; pfff..
Cum totusi cineva acolo sus ma iubeste si m-a iubit tot timpul apare o domnisoara care ne zice ca „this is not a good place”… bai, esti nebuna?? da, ne-am prins doar ca nu avem unde (asta tot in mintea mea cu gandul meu am ziso).. ” i found a good place after that big rock”… opa.. stai asa ca-mi esti deja simpatica, unde unde unde? si uite asa ne mutam toata gashca.. 7-8-10 oameni , unii carandu-ne cortul, altii rucsacii (recunosc.. ma simteam spectator.. ) dupa piatra aia mare de spunea distinsa; spre surprinderea mea aici era si o cazemata facuta cu pietre asa ca ne-am reapucat de montat cortul. Ca sa nu mai rupem nimic din prea multa frenezie ii opresc pe toti si le explic ce unde trebuie sa vina si pasii de montare; ma asculta cuminti si apoi totul este gata; spre surprinderea mea, pe cat de repede au sarit sa ne ajute pe atat de repede au disparut incat nu am apucat sa multumesc tuturor… am auzit doar un „keep dry”.
Urmatorul pas este sa o bag pe Crisu in cort si sa-i pasez rucsacii pentru a scoate din ei lucrurile de care aveam neaparat nevoie iar eu mai dau o tura cortului pentru a verifica asigurarile, a mai prinde un arici, a mai bate 2-3 cuie care erau puse doar de forma and so on. Ulterior intru si eu in cort si impreuna incepem sa stergem apa din interior ( va amintiti ca ne-a prins grindina la un moment dat?.. ei bine, la Bucura era doar ploaie… ploaie si vant asa ca s-a cam udat si folia interioara ) . O alta surpriza placuta a fost ca unul din baietii ce ne-au ajutat au venit la noi cu o cana de ceai fierbinte ca sa ne incalzim, sa-i dea Dumnezeu sanatate ! Cand am iesit sa le innapoiez cana si sa le multumesc din nou am aflat ca sunt un grup de 40 persoane veniti din Cehia iar pentru ei era deja a 5-a noaptea in Retezat. Foarte tare !

Incercam sa incropim o supa 🙂

Am reusit sa ne schimbam si sa punem primusul in functiune pentru 2 supe cu rosii si taitei si apoi a urmat prima noapte in cort in care mi-a fost frica de faptul ca e posibil sa ne zboare vantul. A trebuit chiar sa ies de doua ori afara in timpul noptii pentru a reface o asigurare insa per total a fost ok si casuta mobila nu a avut de suferit.

Avand in vedere conditiile, nu prea avem poze din prima zi insa recuperam in posturile urmatoare,

Va urma,

Bogdan

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s